Sunt persoane...

 

Sunt persoane care intră în viața fiecăruia dintre noi pentru un motiv, pentru o perioadă sau pentru tot restul vieții.

O astfel de persoană, pe care am întâlnit-o în urmă cu aproape patru ani și pe care nu am mai văzut-o de peste un an, mai apare din când în când și îmi luminează ziua cu câte un mesaj. Cuvinte care înseamnă mult pentru mine, pe care le uit la macerat pentru câteva zile și care apoi își lasă așa o aromă și un gust, că îmi fac viața mai frumoasă.

Dacă nu o cauți, înseamnă că o ai… Sau că nu ai nevoie de ea.

Dacă nu o ai, însă îți dorești, înseamnă că trebuie să aștepți.

 Dacă aștepți, înseamnă că vei primi.

 Dacă vei primi, înseamnă că o vei avea.

Dacă o vei avea, te vei bucura de ea. 

Dacă te vei bucura de ea, înseamnă că vei simți.

Dacă vei simți, înseamnă că te vei conecta.

Dacă te vei conecta, înseamnă că vei visa.

Dacă vei visa, înseamnă că vei călători.

Dacă vei călători înseamnă că vei pierde noțiunea timpului.

Dacă te pierzi în timp, atunci te vei pierde și în spațiu.

Dacă te vei pierde în spațiu, înseamnă că vei pluti.

Dacă vei pluti, înseamnă că vei fi euforică.

Dacă vei fi euforică, înseamnă că ai atins Raiul. O zi minunată, Dana!




Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

Oameni-cărți

Image
  Sunt oameni-poezie. Care au rimă pereche, încrucișată sau albă. Își exprimă în mod direct gândurile și sentimentele, prin modul în care se comportă cu tine. Folosesc flori pe post de metafore. Întâlniri la film, teatru sau alte evenimente culturale, pentru comparație. Epitete pentru mângâieri sau îmbrățișări. Există și oameni-proză, care își împart firul epic în capitole. Unele sunt bine delimitate, prin cifre romane sau arabe, altele au trecere cursivă și sunt întrepătrunse printr-un asterix. Au introducere, intrigă, desfășurare a acțiunii, punct culminant și deznodământ. Uneori te prăbușesc, alteori te ridică. Dar nu te lasă pe platou. Ar apărea monotonia. Te mai întâlnești din când în când cu oameni-tragedie. Dramatici, serioși, în conflict cu alți oameni sau cel mai adesea, în conflict cu ei înșiși. Uneori se exprimă în versuri, alteori nu. Uneori te fac să râzi, alteori să plângi. Mai sunt și oamenii-basme. De la care înveți valorile simbolice. Înveți despre bine si rău, în ...
Read more

Oblivion

Image
Îmi doream de mult timp să merg la un concert la Ateneu. Într-o perioadă am vânat bilete cu frenezie, nu găseam locuri sau mi se păreau prea scumpe (nu știam pe atunci ce însemnă cu adevărat valoarea acestor experiențe). Apoi am uitat, m-a luat vârtejul cotidian. Se pare că am fost pregătită să merg săptămâna aceasta, la un concert susținut de Orchestra Camerata Regală, dedicat tangoului și valsului, din cadrul  Festivalului Vara Magică . Și ce moment! Pasiune și eleganță. Așezat pe locul unde în 1730 era „Livada lui Văcărescu”, proprietatea poetului Ienachiță Văcărescu, Ateneul are f aţada întoarsă spre apus şi conţine un peristil format din şase coloane ionice, care te duc cu gândul la un templu grecesc antic. Ne-am adăpostit de furtună, în vestibulul de la parter, cu ceva timp înainte să înceapă concertul. Pentru că în seara concertului părea că s-a rupt cerul. Iar pentru că știam că urmează să ascult Orchestra Camerata Regală, mă simțeam atât de aristocrată. Când am urcat ...
Read more

Hanul Vatra

Image
  Am tot auzit în ultima vreme diverși oameni că își schimbă locuința, rearanjează, reamenajează. Împachetează lucruri inutile și amintiri, sperând să facă loc pentru aer proaspăt. Pentru nou. Sau poate au impresia că daca le împachetează și le așează undeva, nu mai ies la suprafață. Le agață de un bolovan, cu cea mai zdravănă frânghie și le aruncă în străfunduri. Uneori mai închid și ochii, sperând că dacă nu se conturează nimic vizual, totul dispare. Precum flacăra lumânării care rămâne fără oxigen și se stinge. Iar eu, anul acesta am schimbat multe. Am așteptat începutul lui octombrie. Am revenit la Hanul Vatra. După doi ani, pe care nu i-am simțit. Fost stabiliment al băilor din Costești, clădirea a fost construită în perioada interbelică de familia Sacerdoțeanu, în apropiere de izvoarele minerale sulfuroase și iodate, cu proprietăți vindecătoare. Mai ales pe timp de vară, băile erau asaltate de turiști din toată țara, în special de cei având venituri modeste și care su...
Read more