Despre îmbrățișări

Sunt îmbrățișări pe care le simți precum clapetele pianului, cu ale lor ciocanele acoperite de pâslă, care mângâie fiecare celulă din corp.

Îmbrățișări ca niște ciupituri de harpă. O atingere care te învăluie prin undele corzilor și se transmite pe toată suprafața ta interioară.

Îmbrățișări calde, care pornesc ca milioane de raze din inimă, până în mâini și picioare.

Îmbrățișări care se mișcă în corp precum zeci de baloane ridicate de vânt.

Îmbrățișări colorate și delicate ca niște fluturi.

Îmbrățișări pe care le simți ca pe o fierbințeala de vară, pare că te topești și totuși te minunezi cât ești de întreg.

Îmbrățișări ca o ploaie de vară, scurte și pline de aer curat.

Îmbrățișări precum țurțurii, clari, fragili, dar care îți îngheață inima și apoi îți simți sângele năvălind.

Îmbrățișări ferme, care te duc cu gândul la pisicile ce își apucă puii de gât, însă au un instinct incredibil de a nu-i răni.

Îmbrățișări scăldate în lacrimi. Acupunctura pentru fiecare por al pielii.

Îmbrățișări care îți ridică fiecare fir de păr, la fel ca nascisele, drepte și delicate, cu un parfum amețitor.

Îmbrățișări care pornesc ca o gheara din cap și apoi se coboară precum o apă curgătoare până în degetele mici de la picioare.

Îmbrățișări care par că îți iau toată puterea și te scurgi la fel ca un cearceaf zburat de vânt de pe culme.

Îmbrățișări pe care ai vrea sa le simți tot timpul și realizezi că îți oprești instinctiv respirația, de frică să nu le întinezi nicicum.

Îmbrățișări care îți iau toată povara de pe umeri și de eliberare începi să plângi.

Îmbrățișări de încurajare, care îți dau acel elan de care ai nevoie atunci când ai impresia că nu mai găsești nicio resursă pentru a merge înainte.

Îmbrățișări vinovate. Te lași pradă lor, te învăluiesc în flăcări, îți ating inima și parcă îți iau cu mâna durerea care te sfâșaie de prea multa vreme, te liniștesc și te aduc în acel echilibru la care visai. Se împletesc în diversitate și intensitate. Apoi însă, le percepi ca linia continuă, constantă de la aparatele care te țin în viata și le asociezi cu moartea. Și te umpli de vinovăție.


Mi-e dor de toate.







Comments

Popular posts from this blog

Oameni-cărți

Oblivion

Hanul Vatra